Saturday, April 30, 2016

Sabat nou. Unic


Aș fi vrut să simt vântul din seara aceea. Aș fi vrut să văd crengile de măslin aplecându-se sub povara sumbrei nopti. Aș fi vrut să fiu acolo...să aud ruga fierbinte...să șterg lacrima transformată în sânge. Aș fi vrut să pot..dar atunci nu simțeam ce simt acum. Aș fi vrut să stau plecată în genunchi așteptând răscumpararea. Dar iată-mă fugită când a apărut Iuda. Iată-mă surâzând în fața sentinței de judecată. Iată-mă strigând : "Baraba" și iată și degetul meu arată: "răstignește-L". Privește-mă cum urmez gloata spre Dealul Sfânt. Privește-mă cum rostesc batjocuri și cum mă îmbat de furia popoarelor. Rânjetul ce-mi umple fața la vederea peisajului dezolant. Acest Om al durerii, acel Străin din Grădina cu Măslini, a cărui transpirație erau picături mari de sânge, crucificat între pământ și cer, alături de doi tâlhari, pietre despicate, cutremur de pământ, catapeteasma Templului ruptă în două prin mijloc, întuneric. Singur între pământ și cer. Probabil obrazul încă mai simțea sărutul trădării. Urechea încă mai auzea cuvintele lepădării, dar inima rămânea dragoste. Nasul simțea mirosul amețitor de oțet ...iar buzele rostesc :"Tată, iartă-i căci nu știu ce fac."  Iată-mă dansând în sângele sfânt. Iată-mă călcând în picioare jertfa sfântă prin păcatul meu.
Aud un strigăt: "Eli Eli, Lama Sabactani... Omul durerii a atins apogeul chinului, Tatal și-a părăsit Fiul.  Acum simte greul păcatului meu, dar obrazul nu-mi simte rușine, teamă sau fior. Continuă să râdă la cele petrecute. Nu m-a zdruncinat nimic, până în clipa când ochii mei i-au întâlnit pe ai Lui. L-am privit pentru o secundă și n-am mai putut să privesc mai departe. Lacrimile ce-mi șiroiau obrajii n-au fost suficiente să-mi spele ce-am văzut în mine. Genunchii neputincioși s-au plecat în tărână și ruga mea mută s-a transformat în strigăt de eliberare, în strigăt fierbinte și implorator. Am simțit pas cu pas cum fiecare celulă înalță jertfa mai pre sus de orice. Am simțit-o ca pe-o nevoie vitală. Am privit clar și deslușit zâmbetul Său și am trăit un Sabat nou. Unic. Am privit îndelung promisiunea unei Învieri și a unei Înălțări, promisiunea unui Scut-Mijlocitor până în Ziua Fericită. Văd și acum și veșnic voi vedea privirea răscumpărării. Simt ca acum căldura sângelui ce spală. Aud ecoul vorbeleor de iertare. Și inima mea știe că niciodată nu va exista o nevoie mai avidă după El. O nevoie repetată dupa privirea Celui disprețuit și părăsit de oameni și o adâncă mulțumire că a băut paharul și m-a iertat. N-am meritat, dar m-a iertat.




 Aprilie 2010

Tuesday, January 19, 2016

Dumnezeu protector

Mulțumesc, Dumnezeu protector! 

"El te va scăpa de laţul păsărarului şi de ciuma cea pustiitoare. El te va acoperi cu penele Sale,
iar tu te vei adăposti sub aripile Lui; credincioşia Lui îţi va fi scut şi pavăză.Nu te vei teme de groaza din timpul nopţii,
nici de săgeata care zboară ziua, nici de ciuma care umblă prin întuneric, nici de molima care pustieşte la miezul zilei.O mie să cadă alături de tine şi zece mii la dreapta ta,
dar de tine nu se va apropia."


Mulțumesc pentru putere în săptămâniile de încercare. Pentru putere înmulțită în zilele grele. Pentru putere înnoită când mă confrunt cu epuizarea. 
Mulțumesc pentru bucuriile cele mai mari. Pentru reușite. Pentru rugăciuni ascultate - conturate în cele mai frumoase binecuvântări. Mulțumesc pentru miile ce-au căzut alături de noi dar nu ne-au lovit. Mulțumesc pentru ecoul Cuvântului Tău în clipele de groază. Pentru liniștea din inimă.  Pentru că uzi răbdarea din sufletul meu, și-o faci să crească.  Mulțumesc Dumnezeu pentru cei mai de preț prieteni. Să-i binecuvântezi, te rog, în fiecare zi. Mulțumesc că mi i-ai dat pe cei mai buni.  Nu-i merit, Doamne... Pentru mulțumirea din inimă, mulțumesc. Mulțumesc că îmi legi inima de cer cu cele mai strașnice vise! În inima mea, ești Cel mai măreț! 


foto: Sorin Onisor 




Sunday, January 10, 2016

Dumnezeu prețios



Dumnezeu prețios, mulțumesc.
Mulțumesc pentru drumul pe care l-ai întins înaintea pașilor mei. Mulțumesc pentru sprijin. Mulțumesc că Tu știi cel mai bine. Știi ce faci. Că ai intervenit și m-ai binecuvântat. Mulțumesc că după atâta timp în care inima mi-a ars într-un pământ străin, cu decor nepotrivit, Tu ai binecuvântat și-ai adus schimbarea. Mulțumesc pentru paza bună, pentru răcoarea pe care ai adus-o când m-au ars ispitele. Mulțumesc că m-ai purtat. N-am niciun merit. Nu Te-am reprezentat frumos sau corect. Chiar Te-am dezamăgit, dar Tu, nu. Tu niciodată.
Te rog să mergi cu mine, să nu mă lași. Asta e rugăciunea mea. Nu mai plâng când îmi supurează rănile, când nu obțin lucrurile sau oamenii pe care mi-i doresc, vreau să rămâi cu mine. Asta e tot ce-Ți cer. Eu cred în Tine. Te rog pe unde ne umblă pașii să se reverse binecuvântarea Ta, să ne fie mintea înzestrată, inima credincioasă și mâinile harnice. Te rog să mergi cu noi, să purtăm biruințe mari. Să umplem forma pe care ai conturat-o pentru noi. Te rog, să fii cu noi! Și noi cu Tine!

Tuesday, December 29, 2015

Un an cu Tine

Cortina cade peste încă un an.  Cade cu greu și răspândește praf  în jur.  Mai sunt două zile, dar m-am grăbit să scriu. Timpul n-are stăpân. Azi-dimineață,de sus, am primit o lecție sănătoasă.  Rugăciunea mea necurmată a ultimelor săptămâni a fost: "Doamne, vreau o minune", în timp ce astăzi după câteva dureri spontane, m-am gândit: "Doamne, ce minune să pot umbla din nou"
Și  poate voi mai învăța ceva, poate mai e timp, poate nici n-am dat testul final. Știu însă că Dumnezeu știe ce face. și nu doar știu, CRED că Dumnezeu știe ce face. Și ce minuni a făcut pentru mine... Mă topește felul în care El mă cunoaște.  Felul în care așează evenimentele în viața mea. Într-o ordine perfectă. La timp perfect.
Felul în care îmi implinește dorințele. Mă laud cu Dumnezeu pentru ca mi-a oferit cel mai frumos concediu. Mă laud cu Dumnezeu că ispitele nu mi-au fost prea grele sau prea mari. Laud faptele Lui marețe pentru mine. Îl laud că m-a învățat să nu mă joc cu focul. Am toate sansele să mă ard. Mă bucur că anul asta m-am convins să-L aleg pe El și prefer să raman cu El decât să mă însoțesc cu întunericul.  Mă bucur că am înțeles că sus în cer El îmi pregătește o casă și  nu mai tânjesc după una pământească.  Mă bucur ca am înțeles mai bine că pământul trece. Și trece repede. Și monumetele reale le clădim în ceruri. Îl laud pe Dumnezeu pentru jobul nou. Este o adevarată minune. Îl laud pentru toată înzestrarea pe care mi-o dat-o. Îl laud pentru toată puterea pe care mi-o dat-o. Îi mulțumesc că n-am căzut, că nu mi-am julit genunchii pe drumuri nepotrivite. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru bucuria din inimă, pentru odihna din minte.
Imi pare rău că nu L-am reprezentat în zilele vieții mele pe pământ. Îmi pare rău pentru vorba nepotrivită, pentru gândul pervers, pentru gluma deplasată. Îmi pare rău pentru cârtiri, pentru șovăiri. Îmi pare rău că nu am lucrat mai mult pentru El. Că nu I-am mulțumit mai mult, că nu L-am lăudat mai mult. Mă iartă Doamne pentru atunci când am crezut că știu eu mai bine ce e de făcut.
Te laud Doamne că și mai departe Tu ești Cel care știe ce face. Doresc să umblu cu Tine. Să nu cumva să ies din voia Ta. Te laud pentru abundență, pentru semeni, pentru sănătate. Te laud pentru căile Tale bune!
Doamne, scrie încă un an frumos pentru noi, scrie un an despre Tine!

Monday, August 31, 2015

Unu,

A trecut un an. Un an de cand mi-am strans bagajele, si-am plecat, aproape nechibzuit in timp ce ma rugam Cerului sa-mi rastoarne drumul sub pasi daca nu vor umbla pe calea Lui.  A fost cumplit...de multe ori. Dureros. A batut singuratatea in geam, deznadejdea, pierderea. Iar alteori, din stranca au curs minuni. La atingerea rugaciunii s-au deschis, si a izvorat belsug ceresc. Nemeritat. Oh, Dumnezeu e asa credincios.  El cunoaste atent inima mea, fiinta mea. Intervine prompt. Dumnezeu este ascultator.  Implineste dorintele mele, dorinte pe care de multe ori n-am indraznit sa le conturez in cuvinte.  Dumnezeu este elegant. Atat de trandre Ii sunt interventiile. Atat de sanatoase Ii sunt lectiile. Dumnezeu e paza, protectie, scut. A oprit raul, a adus izbavire.  Dumnezeu e rabdare, chiar si atunci cand a mea s-a epuizat. Cand mi se taia respiratia de teama, cand simteam ca ma trezesc sa lupt, a purtat El razboaiele. Cand am pierdut, a adus El, ceva mai bun, ceva mai mult.  Oh, Dumnezeule ce bune sunt darurile Tale.  Marunte sunt cuvintele mele pentru marile Tale minuni. Nemeritoasa sunt in fata lor.
Sa fiti curajosi! Sa indrazniti sa umblati cu Dumnezeu pe drumuri noi!  Sa traiti atent, sa traiti frumos! Sa nu va para pamantul drag sau bun! Sa va sune in urechi muzica cerului!
Stanca neclinita esti Tu, si-Ti multumesc!

Sunday, May 3, 2015

Isus e-aici

N-am mai scris demult. Mi-am umplut mintea pana la refuz cu ganduri, amaraciuni, vorbe de tot felul si-acum procedez cum stiu eu mai bine: ma vars aici.
Ma gandeam azi: viata de fluturi avem uneori, iesim din cocon, stralucim, zburam, atingem cerul, ca mai apoi sa se termine brusc in nesimtire, aceasta stare.  Si nu mai stim din ce aluat sa ne plamadim, cum sa dam randuiala la atata amar de dezordine. Ne simtim pieptul plin de plans-neplans, de ras-neras, si uite asa un amalgam de noi, in noi.
Si totusi El este statornic. Neschimbat. Ordonat. El stie ce imi trebuie, cand imi trebuie, si-mi da. Cu mana larga. Peste veacuri ramane Rabi si pentru mine. Un Domn al lectiilor.  Cu soapta blanda, tandra, ma invata. Si-atunci cand imi simt inima rece si amortita, si-atunci cand nu mai simt. Cand imi vine sa ma plang de pierderile mele desi stiu ca au fost oameni care nu mi-au trebuit, chiar si atunci cand valul schimbarilor ma ineaca, Rabi ma invata. Mi se usuca cerneala din penita pe suflet, raman repetenta si ezit s-o mai iau de la capat, dar El in statornicia-I, cu rabdare imi strange mana, imi povatuieste pasul si imi intareste inima.  Si azi si maine. Am indrazneala la El sa-I cer sa-mi alunge amaraciunile, sa-mi dea rabdare, sa-mi fie Glas poruncitor peste gandurile navalnice. Sa-mi traseze drum nou, sa-mi aprinda lumini pe potecile intunecate.  Sa ramana statornic chiar si-atunci cand eu alerg ca un copil rebel in toate directiile, cand imi doresc sa abandonez, sa plec, sa-mi vad de-un alt drum.  Chiar si atunci cand imi pierd rabdarea pentru neinteles. Atunci cand El imi aminteste ca in trupul meu e viata, e sanatate si nu se risipeste ca-n alte trupuri rapuse de boala sau durere.  Atunci cand El ramane Domn al fagaduintelor, al promisiunilor implinte, Domn peste o noua zi si Odihna peste noapte,  cand e Hrana zilnica imbelsugata, cand e Soare sau Ploaie, cand e Aer curat cu miros de liliac, cand imi aminteste ca nimic n-am si nimic nu-s. Ca El e tot si eu sunt aici pentru o vreme, o vreme de-o vocaliza pentru ca nadajduiesc ca Sus sa-nceapa adevarata cantare.
Ramaneti tari, ramaneti fermi, cand lupta ne impresoara pe toate partile, oteliti-va genunchii indoiti si inimile ostenite, Isus e-aici, prezent si disponibil, cu mana si inima deschisa. Isus e-aici, e la distanta de-o ruga.

Saturday, February 21, 2015

Le voi spune femeilor

 Le voi spune femeilor să fie puternice. Oricât de mari ar fi munții, cât de densă ceața, să fie puternice. Le voi spune femeilor să fie credincioase. Chiar dacă sunt porțiuni de drum pe care le parcurgem cu ochii închiși, cu urechile surde, să fie credincioase.
Le voi spune femeilor că Christos e cea mai mare certitudine a vieții și trebuie să trăiască cu ea adânc înrădăcinată în inimă.
Le voi spune femeilor să fie iubitoare. Să aleagă interiorul, să aleagă dragostea. Să nu iubească amabalaje. Sunt trecătoare.
Le voi spune femeilor că mintea trebuie să trăiască în armonie cu inima. Că oricât de nesupusă ar fi inimă, s-o învețe tonul rațiunii.
Le voi spune femeilor să aleagă aromele tari, să-și răsfețe diminețile cu ceai bun, cu cafea aburindă.
Le voi spune femeilor să fie curajoase. Schimbările apăr pe nepregătite, pe neîntrebate, să fiți în gardă tot timpul.
Le voi spune femeilor să nu trăiască cu așteptări. E incredibil de amar gustul dezamăgirii.
Le voi spune femeilor că sunt frumoase atunci când se împacă cu ele, când iartă, când învață din greșeli.
Le voi spune femeilor să aleagă să-și exprime feminitatea prin toculețe, haine frumoase și bucle. Le voi spune însă că nu e suficient doar așa. Interiorul e râu năvalnic care da pe-afară inopinat.
Le voi spune femeilor să fie stâlpi tari, să încurajeze. Să se străduiască să nu enerveze.
Le voi spune femeilor că pot vorbi în multe feluri. Pot vorbi însă cel mai bine prin fapte. Le voi spune că tăcerea nu poate fi acuzată. Este de aur tăcerea. Din acela cu multe karate.
Le voi spune femeilor să iubească, nu omul, nu ce se vede, ci ceea ce este și ceea ce ar putea fi.
Le voi spune femeilor să viseze realist, oricât de paradoxal ar suna asta.
Le voi spune femeilor că singura frumusețe care rămâne, e o minte înțeleaptă și-un caracter frumos.
Le voi spune femeilor să fie înțelepte.
Le voi spune femeilor, să nu se teamă să greșească. Să se teamă să-și repete greșelile. 
Le voi spune femeilor ca nu e nimic rău în a rade pana nu mai ai aer. 
Le voi spune femeilor că toate trec, se duc, se pierd. Doar Christos rămâne mereu. Să-L aleagă pe El să le învețe să iubească acum și-aici, să prețuiască acum și aici.
Le voi spune femeilor să fie harnice, Să-și pună mâinile la treabă, să nu-și abandoneze lucrul.
Le voi spune femeilor să nu fie iubitoare de bani, să nu cocheteze cu materialismul. Cele mai intense simțuri și-adânci mulțumiri, nu pot fi cumpărate.
Le voi spune femeilor să fie sincere. Cu ele și cu ceilalți. Să fie cinstite, să ofere mult, să spună lucrurilor pe nume. Le voi spune să fie hotărâte. Neclintite pentru dreptate.
Le voi spune femeilor că încăpățânarea nu este o podoabă frumoasă. Să învețe să fie flexibile.
Le voi spune femeilor că ne bat vânturi multe, ne transformă în frunze, ne atârnăm pe poduri, ne simțim învinse, sensibile, trecem prăpăstii, ne vindecăm inimi arse de nechibzuință, dar în Christos e mereu putere, balsam, mângâiere. Nu-i nimic mai constant ca El.
Le voi spune că atunci când nu mai pot, El poate.
Le voi spune femeilor, să-L onoreze pe Christos!
Le voi spune femeilor că sunt așa femei, că tonul le e așa frumos când cantă după portativul lui Christos!
Le voi spune femeilor să fie mulțumitoare, au tot atâtea motive câte stele sunt pe boltă.

Va spun femeilor suntem așa binecuvântate de Christos!