Wednesday, April 25, 2012

Cum se traieste cu tine ?

Timpul aduce o evolutie fireasca de-a te intretine singur. De a fi om "pe picioarele tale", de a avea o functie, un statut. Si cand acest lucru se intampla, schimbarea iti vine ca o piatra de moara pe umeri. Si se intampla ca se creaza un mediu nou, o lume noua, care prin harul Domnului poate fi un incubator pentru abilitatile tale sau un desert.  Insa toti cei care au experimentat asta, stiu ca oamenii dau farmec locului. Ca oamenii te pot tine in loc sau te pot impinge sa-ti vezi de drum. Cel putin pentru o vreme...oamenii dau esenta vietii.

Tu ce fel de om esti  ? Se traieste bine cu tine ?

Friday, April 20, 2012

Numele meu este esec

Eu, cea mai "perfecta" dintre toate fiintele pamantesti, dupa navigatul prin tinuturile Tiberiadei, am poposit pe tarm, acolo unde ma asteptau zoriile. Acolo unde El ma astepta cu zorile si cu hrana proaspat pregatita. Desi in urechi inca imi rasuna ecoul nemilosului cocos, glasul tradarii se pierde surd in rostirea demna de iubire. Caci numai asa se vindeca si lipsa de dragoste, de mila, de credinta si de consideratie pentru cei dragi, prin slujire. Caci numai asa se risipeste intunericul din vietiile noastre ponosite de pacat, prin Iubire.
Si cand vine lumina,  n-ai decat sa te debarasezi de mrejele pacatoase, sa-ti incingi mijlocul si sa alergi spre ea, ca numai cu navala se poate lua. 
Sunt acum pe tarm, la focul dragostei Sale care alunga orice frig al faradelegii. Si din focul asta izvoraste o simtire noua... e iubirea.

Monday, April 9, 2012

Lupt azi pentru ieri

E anotimpul in care experimentez reinodarea legaturilor furate. Ei bine asa mi-a placut sa le numesc ca sa-mi fie mai usor sa vorbesc despre ele. Mi-au fost furate probabil cu buna-stiinta...si tare as vrea sa spun ca am fost cumva obligata sa accept. Dar astazi inteleg mai clar ca oricand ... ti se fura doar lucrurile pentru care iti dai acordul si pleaca de langa tine, doar oamenii carora le dai drumul din maini.  ah... dureros drum al intoarcerii lor.  Sunt adevarati munti de urcat... sa ai ce'ai mai avut si altadata, sa mai traiesti o data bucuriile furate, sa mai fii rasfatat ca altadata, sa mai pretuiesti ca altadata.  Cred insa ca fiecare om, fiecare lucru care a fost o data bun, ramane merituos sa se lupte pentru el si in prezent.
Si-as mai avea un indemn... preferati Inaltimile. Acolo sunt locuri tainice in care inimile victorioase salajuiesc in pace si bucurie. Pe inaltimile dragostei se poarta adevaratele biruinte ale vietii. Acolo este siguranta.  Ramai pe munte!


Thursday, March 29, 2012

Cuvant mare

Cuvant mare, mare om.  Umbra de om care va straluci mereu in sufletul meu.  Probabil la aceiasi intensitate. Om cu inima de piatra, si asta nu pentru ca e un impietrit, ci pentru ca e trainic, cladit cu trainicie, plamadit cu tacere, desprins de pamanturi.
Si acum ca sunt in drumul meu, privesc mereu inapoi, desi port in mine, minunatul rai al amintirilor. Sunt un amalgam de singuratati... dintre cele mai variate.

Umbra de om  cu straluciri vesnice !

Monday, March 26, 2012

Porti îndurerate

Cand, la poarta vietii tale,-ti bate o Mai staruitor durerea iar,
Cand nadejdea-n suflet ti se zbate, o Sub povara chinului amar,
/: Fata ta ridic-o si priveste o Mai adanc si-ncrezator in sus!
Printre nori, sa vezi cum straluceste o Soarele cel fara de apus. :/

Nu lasa-ndoiala ca sa-si faca o Cuib, in taina sufletului tau,
Ci priveste-n sus, si fa sa taca o Toate glasurile Celui Rau!
/: Caci asupra ta mereu vegheaza o Soarele cel fara de apus
Si, cu raza Lui, te-nvioreaza, o Ca-i Mantuitorul tau, Isus! :/

Sa-ti aduci mereu, mereu aminte o Ca tu esti rascumparat prin har!
Cat ar fi durerea de fierbinte, o Pentru tine, are un hotar.
/: Nu te teme, ci mai multe te-ncrede o In Acela Care-odat-a spus:
„Eu cu tine sunt, in orice vreme; · Eu, Mantuitorul tau, Isus! " :/ 


Porţi, ridicaţi-vă capetele; ridicaţi-vă, porţi veşnice, ca să intre Împăratul slavei! –

In drum spre înălțimi

Din nou dragostea se imparte, din nou inima se frange..din nou doare, ah doare si inima'mi schiopateaza. Da, imi taie respiratia. Tac. E tacere aici. Se lasa perdeaua de ceata adanca..zavorasc sufletul atent si inchid acolo tot amarul. Ii fac loc intr-un colt. ferecate vor fi toate, bune si rele, si stranse tare cu lantul acceptarii. Vor sta supuse intr-un loc pana va trece raul dureros si apoi vor fi intarite sa mearga mai departe. Ah Inaltimlor , dureroase jertfe sunt  ridicate pe altarele voastre. ah... urcusul intr-acolo, greu si anevoios si adanci rani s-au facut pe sufletele noastre.
 Dar puterea primita este inzecita, mersul devine mai drept, mai semet, picioarele sunt mai puternice...


Sunday, March 25, 2012

Bătai surde în inimi oarbe

Sub bagheta renumitei astenii, mi se lamuresc clar, deslusit, natura vlastarilor rasariti in pamantul inimii.  Am constientizat o durere surda a pieptului obosit de atatia pumni primiti sub imboldul firii.  Si daca gura trambiteaza o dragoste dezinteresata, faptele o contrazic.  Asa cum face soarele cu  ploaia de vara, rasare de sub picuri, ca sa'i arate cine e mai tare.  Fiecare apus, fiecare durere, ne duce in locul de capatai, ne pune fata in fata cu adevarul, acel adevar, desi "am inteles ca adevarul nu merita asternut oricum, oricui, ca un datornic" ... pentru ca in dragoste "am inteles ca cel ce iubeste dintai, e cel iubit".Si cand patrunzi pe caile laturalnice ale vietii, cand esti infasurat cu lanturi si nu mai stii cum sa scapi, n-ai decat sa stai in loc o vreme cu viata, si apoi sa te intorci pe calea pe care Soarele rasare, pentru ca "am inteles ca ceea ce-mi umbreste fericirea, sunt eu" si sa-ti continui drumul. Popasurile vietii sunt bune pentru o vreme, nicidecum de durata.  Binecuvantata fi tu astenie, pentru ca, ma pui fata in fata cu mine, ma cizelezi si'mi mai dai si cate o palma sa contientizez ca nu sunt chiar asa vrednica cum  ma cred. 

Welcome SPRING !