"Căci este o vreme pentru toate, un timp pentru fiecare lucru de sub ceruri."
Aşa a hotărât Dumnezeu.
Un timp de vorba, şi-un timp de tăcere. Un timp de tăiere şi unul de regenerare.
O vreme de secetă şi una de ploaie. O vreme de neînțelegeri, de bâjbaieli şi de întuneric, şi-o vreme de lumină şi de clar. Un timp de post, şi-un altul de hrană.
Un timp în care suntem străini şi un altul în care ne acomodăm. O vreme când ne certăm, şi una în care ne împăcăm. Un timp în care ce-am ținut în brațe ni se ia, şi un altul în care ni se dă. Un timp de rugăciuni ascultate, şi un timp de rugăciuni în aşteptare. O vreme cu frig şi una cu soare. O vreme de neputință şi-o alta de putere.
Un timp pentru toate. Un timp în care zidim şi unul în care dărâmăm. Un timp în care luptăm noi şi lupta nu e a noastră. Un timp în care nu ştim să aşteptăm. Un timp de nerăbdare. Un timp în care prețuim oamenii şi un altul în care îi abandonăm. Un timp în care ne rătăceşte inima pustie, după Dumnezeu, şi un altul în care se întoarce plină de El.
O vreme de gândire, şi una de depărtare de gând. O vreme de râs zgomotos şi una de surâs furişat în colț de gură. Un timp de dor tăios, cumplit, de luni şi ani numarati în dor, şi un timp de alinare.
Un timp de belşug. O vreme de îndestulare, şi-o vreme de auster.
Un timp în care Tu măsori clipa în calendarul ireversibil al vremii. Un timp Doamne în care nu mai am nicio dorința, căci Tu le-ai împlinit pe toate. Atât e bine. Atât e suficient.
Timpul de acum...
