Un pic de pâine, un strop
de apă, o fereastră cât cerul
pentru toate florile lumii – neînvinse
o cămaşă de schimb şi
cu un creion în chip de baston alb
aş colinda noiembrie
de la un capăt la altul
Fiecare zi este o uşă, unele vor fi ninse
altele adumbrite, ceţoase, însorite
una anume de-aş nimeri-o
cea spre dorurile… ah, dorurile mele
încărunţite...
Ah ..deschide usa Doamne inspre implinirea dorurilor mele. Si pe cele neimplinite, alina-le Tu.
De un an mi-e dor de tine,locuitor al Inaltimilor !
No comments:
Post a Comment