Ruga pentru an bun

Orologiul nemilos măsoară timpul, și-acum îi stinge ultimele secunde. Îi încredințez Lui, ceasul, timpul, anul! Stăm pe aceiași bancă veche, îmi știe vorba, plânsul, glasul.  Îmi vede mâinile întinse, îmi vindecă genunchii slabi, îmi întărește graiul stins.  
 Îi spun lui Christos totul. Toată neputința mea, toată vorba ușoară, tot gândul fluturatic, Îi aștern durerea.  
 Doamne, te rog, să se dezlege răutatea ce ne-a împresurat sufletele. Să se spele ironia păcătoasă. Să fie înfrântă judecata grea. Să fim oglinzi ai Chipului Tău sfânt,  să înțelegem și să trăim neprihănirea Ta, pentru a nu rămâne doar niște "pocăiți de duzină". Să trăim onorabil, să vedem minunile Tale, să ne inunde bunătatea Ta, să ne amuțească credincioșia Ta, să ne fie inimile în cântare și mintea în ascultare!  
 Să dansăm în mulțumire, cu ochii strălucind a recunostiinta, să fim blânzi și buni, să sorbim licoarea iertării, să trăim cu Tine în inimă, căci nu cunosc altă fericirea afară de asta. Nu cunosc niciun Dumnezeu așa credincios ca Tine, Niciunul așa bun.  
 Să trăim pentru Tine! Să ne ții sănătoși și vii! să ne bată inimile în iubire! Doamne, treci pe la noi și dă-ne un strop de parfum sfânt! Te așteptăm în inimile noastre! Tu ești lumina și bucuria mea. (și-a noastră)  Prin harul Tău exist, prin harul Tău se întâmplă!  
 Într-o zi, se vor stinge toți anii, vor trece toate zilele! Într-o zi va fi doar fericire.... 

Un an mai bun tuturor! 

Sursa imagine: aici

  

   
   

Cu Dumnezeu, pe ape!

 Se duce anul, pe aripi de vultur...în depărtări neîntoarse. Mă făleam cu un an în urmă că am avut ce scrie. Acum mâinile tac și sufletul așterne. Pe ape, sub ape, cu popasuri spre ceruri, așa i-a fost umblarea. Alt oraș, altă casă, alți oameni...și-un veșnic dor în inimă. Cu îndoieli și regrete, cu inimă arsă de glasul surd al rugăciunii, cu nopți în care stelele palide au refuzat să strălucească, cu ploi reci ce n-au udat tâmplele ostenite, cu bucurii neînțelese, trambuline până la nori și înapoi, cu dorințe implinte, cu ape curse din piatră seacă, cu glas de Dumnezeu răsunând ca un sunet de toacă, cu zâmbet de copii de ciocolată, cu oameni aproape, cu oameni departe, cu vorbe dulci și-amare, cu mamă frumoasă, cu tata bun, cu Deli iubitoare și balsamica, cu bunică aici, cu Dumnezeu împlinitor de vise nevisate, cu Dumnezeu mângâietor și elegant, ce-și poartă Mâna în mănușă și Vocea-I suavă topește sufletul pietros, cu Dumnezeu prezent, cu Ureche fină ce-aude glasul meu stins în drum spre ceruri, cu Dumnezeu ce-a netezit cu Pasu-I ferm cărarea mea, cu Dumnezeu ce-a udat blând pământul secetos, cu dragoste ce-a curs când am pierdut ce credeam că iubesc, cu Dumnezeu bogat ce umple ulciorul cu făină și-l îndestulează de nu seacă nicidecum, cu Dumnezeu distanță de-o respirație, ce-așteaptă vorbea mea în fiecare seară, cu Dumnezeu-Rabuni ce mă-nvăța cu șarm didact o lecție nouă: să las din mână lucrul să se întâmple, cu Dumnezeu-Mare Țesător ce împletește o poveste nouă, cu Dumnezeu-Artist ce-a pus în inimă, un cântec nou, pe-un portativ necunoscut, cu Dumnezeu-Stâncă ce-a frânt îndoiala-munte ce-mi creștea păcătoasă deseori,  cu Dumnezeu- Yehova Iire, cu versuri îndreptar pe drumul strâmb, cu genunchi plecați, cu lacrimi curse, de bucurii sau de dureri, cu munți escaladați, cu puteri reînnoite, cu har și credincioșie, cu lanțuri rupte, cu Dumnezeu!  
 Așa a fost: cu Dumnezeu!  
 În gândurile mele stau lângă El, cu capul plecat, El știe tot, prin harul Lui se întâmplă! Eu tac și El vorbește. E timpul Lui, uneori prompt, alteori întârziat, dar ceasu-I sfânt bate la timpul oportun, chiar și-atunci când mă sufocă așteptarea, când respirația-mi devine rugăciune, prin harul Lui, eu tac și cu El se întâmplă!  
 E un an de Dumnezeu ce m-a purtat, pe ape învolburate. M-am întâlnit și merg cu El. și vorba-I mi-e povață! 
 M-am întâlnit cu Dumnezeu și nu mai vreau să merg altfel!  
  
Să va lăsați purtați de El! În ceas târziu, când orologiul nemilos ne schimbă anul, să stați cuminți și-n umilire. E ceas de Dumnezeu! Umblați cu El, prin harul Lui se întâmplă, mai mult și mult mai bun, decât limitările noastre ar putea să cuprindă!  
  

Liantul meu catre Ceruri

Ploua, cu picuri mari revarsati pe obrajii ofiliti de durere. Bratele care m-au leganat, m-au crescut, care m-au iubit, vocea blanda rostindu-mi asa frumos, "dulcica mea", se sting. Ii bate durerea in poarta, si-mi usuca sufletul, mainile -mi sunt neputincioase, vocea prea surda sa strig spre cer.  Se face inca un liant si m-as lupta din toate puterile sa nu. Sunt departe, topita de dor si inima mi se strange-n suferinta. As vrea sa cada praf magic din cer care s-aduca vindecare si sa lungeasca timpul.  Ma gandesc la Olar si nu stiu cum sa-L rog, nu stiu cum sa-i cer, mi-au inghetat cuvintele. Am umblat pe strada cu inima plouata. Sa plece ea, sa primesc eu binecuvantare?! Imi plec capul in pamant, n-am putere sa schimb nimic. As vrea sa ma lupt, sa nu accept, dar ce sunt?! tarana framantata cu durere,  cu pierderi ce bat obraznice la usa.  Alunga-le Doamne, lungeste timpul... Imi doresc s-o mai vad si s-o mai pup. Sa-mi stropesc inca un pic inima cu putere.
Te rog, Doamne si te implor! S-o mai vad!

Am schimbat azi culorile inimii in bucurie

Zilele astea am "rasfoit" un blog, cu aroma de vanilie. Incarcata de emotie am cautat cu fervoare locul unde a poposit, pentru ca... dureros spun, scriitoarea a plecat dintre noi. Eram curioasa daca acum scrie si in Ceruri. Am observat fragmente intregi de conexiune cu Dumnezeu, si-am fost incurajata.  Si observ ca Dumnezeu ne intinde lianti spre ceruri, sub forma de oameni plecati dintre noi mult prea devreme, (spus de parca ar fi vreodata timpul oportun), sub forma de dureri sau greu.  Ne leaga El sufletul de cer si picioarele de strazi de aur. si suntem cu fiecare zi tot mai aproape.
Zilele astea in timp ce vizionam un sport acvatic mi-am dorit tare sa-l practic. Si stiu ca Dumnezeu implineste dorintele noastre, insa resemnata am spus ca in Paradis, in Casa Bucuriei, nu voi mai visa la sport pe apa, oricat de cool, mi s-ar parea aici.
Va scriu sa va indemn, sa neteziti drumul sper Cer. Sa traiti in acceptare, sa lasati lucrurile sa se intample! Acum ma straduiesc sa plantez in viata mea rabdarea de a accepta lucrurile, de a le lasa se intample, de a nu-mi mai chinui fiinta incercand sa le schimb sau grabesc. Sunt prezenta, disponibila si eficienta, construiesc, ud, cat de bine pot, restul se intampla.  Planul Lui e perfect. Nu indraznesc sa-l schimb, sa-i adaug sau modific.
Va spun ca sunt pe pamant fragmente de cer, udate cu cea ma copilareasca bucurie chiar si atunci cand paznicii usilor sunt durerile si teama.  Chiar si atunci, invariabil si neconditionat, e mana de Dumnezeu intinsa spre noi.
Am schimbat azi culorile inimii in bucurie! si o doresc deplina si omniprezenta peste voi. Cu gandul la cer, la aur curat si la Dumnezeu maret si minunat!

Be full of j o y!

I.

Multumesc

Doamne,  

 Pentru puterea ce-o primesc din zori si pana la amurg, multumesc

 Pentru pacea ce-mi tine tare inima, multumesc

 Pentru belsug de hrana, pentru masa plina zi de zi, iti multumesc

 Ca porti grija banilor mei, iti multumesc

 Pentru vorbe intelepte primite-n ceas tarziu...multumesc

 Pentru pierderea irecuperabila a jurnalului pentru ca Tu stii de ce...multumesc

Ca Tu ma imbraci frumos in fiecare zi, Iti multumesc 

Ca esti Pazitorul meu, si pasii mei merg cu incredere pe drumul netezit de Tine, Iti multumesc

Multumesc ca dai sanatate trupului meu, si nicio durere nu-l incearca.

Pentru ca rugaciunile mele au ajuns la poarta Cerului si-au primit ascultare, Iti multumesc

Pentru dragostea revarsata in cascade peste pamantul insetat, multumesc

Ca esti aici. Neconditionat. Multumesc

Ca imi badijonezi inima ranita pe-alocuri, ca o ascunzi intr-a Ta, multumesc

Pentru har si indurare Iti multumesc

Pentru genunchii plecati in Templu Tau sfant asa mult Iti multumesc

Pentru ca nu exista nicio bariera intre noi Doamne, Iti multumesc

Pentru daruirea Ta Doamne iti multumesc, pentru cel mai sfant si curat sange, Iti multumesc

Pentru ca ma inveti rabdarea, pusa pe-altar zi de zi, multumesc.

Pentru timp Iti multumesc, pentru ca esti asa aproape cand imi inchid ochii 

Pentru ca faci cuib gandurilor Tale in mintea mea, asa cum te rog, multumesc

Pentru ca ai sadit lastari de iubire in lumea asta si eu ma bucur la umbra lor 

Pentru ca Doamne, cand ma uit la mainile mele, am totul deplin prin Tine

Pentru ca esti Strajer in noptile nedormite, Iti multumesc

Pentru ca ai udat Multumirea in inima mea si-a crescut Recunostiinta 

Pentru lacrimi, fierbinti si reci, pentru zambet si ras, pana simti ca nu mai ai aer, Iti multumesc

Pentru ca Doamne, mana mea sta strans in a Ta. 

Pentru ca Doamne, nu-mi ajunge o viata sa-ti multumesc, 

Multumesc!