Zilele astea am "rasfoit" un blog, cu aroma de vanilie. Incarcata de emotie am cautat cu fervoare locul unde a poposit, pentru ca... dureros spun, scriitoarea a plecat dintre noi. Eram curioasa daca acum scrie si in Ceruri. Am observat fragmente intregi de conexiune cu Dumnezeu, si-am fost incurajata. Si observ ca Dumnezeu ne intinde lianti spre ceruri, sub forma de oameni plecati dintre noi mult prea devreme, (spus de parca ar fi vreodata timpul oportun), sub forma de dureri sau greu. Ne leaga El sufletul de cer si picioarele de strazi de aur. si suntem cu fiecare zi tot mai aproape.
Zilele astea in timp ce vizionam un sport acvatic mi-am dorit tare sa-l practic. Si stiu ca Dumnezeu implineste dorintele noastre, insa resemnata am spus ca in Paradis, in Casa Bucuriei, nu voi mai visa la sport pe apa, oricat de cool, mi s-ar parea aici.
Va scriu sa va indemn, sa neteziti drumul sper Cer. Sa traiti in acceptare, sa lasati lucrurile sa se intample! Acum ma straduiesc sa plantez in viata mea rabdarea de a accepta lucrurile, de a le lasa se intample, de a nu-mi mai chinui fiinta incercand sa le schimb sau grabesc. Sunt prezenta, disponibila si eficienta, construiesc, ud, cat de bine pot, restul se intampla. Planul Lui e perfect. Nu indraznesc sa-l schimb, sa-i adaug sau modific.
Va spun ca sunt pe pamant fragmente de cer, udate cu cea ma copilareasca bucurie chiar si atunci cand paznicii usilor sunt durerile si teama. Chiar si atunci, invariabil si neconditionat, e mana de Dumnezeu intinsa spre noi.
Am schimbat azi culorile inimii in bucurie! si o doresc deplina si omniprezenta peste voi. Cu gandul la cer, la aur curat si la Dumnezeu maret si minunat!
Be full of j o y!
I.
No comments:
Post a Comment