Mă va purta

E seara.  Ziua a fost tensionanta si decisiva. Cumva pluteam in aer, din nou. Fara incetare mi-a rasunat in minte cantarea asta:

Mâna Ta, Doamne,
M-a scăpat din noaptea grea.
Mâna Ta, Doamne,
Mă păzeşte în noaptea rea.
Şi poate fi valul înalt,
Tu ţii corabia mea.
Mâna Ta, Doamne, mă va purta.

M-am gandit mai devreme ca respir rugaciune si nu aer. Mi-am impletit in minte disperarea si aproape m-am certat cu Dumnezeu: ce castigi daca ma chinui? 

Pe seara am primit un telefon, si-apoi si-o intalnire, si-apoi o minune. Am ramas muta si-am plans. Am plans cu lacrimi fierbinti, cu ecou viu de rugaciune  de-o seara inainte, implinita. Doamne, vreau sa vad minunile Tale! Si-a fost asa prompt. Asa credincios.Privesc in jos cu rusine. Tac, Dumnezeu lucreaza, si nu oricum si nu prin lucruri mici. Dumnezeu face minuni!  Sa nu va indoiti de Dumnezeu.  Scriam cu o seara inainte ca mi-e sufletul ars si uscat, acum e vindecat si udat...Ti-ai facut Numele de slava! 

Daruitorule, daca citesti si tu, Dumnezeu sa-ti rasplateasca! Sa nu duci lipsa de niciun bine! 

 N-am cuvinte sa-Ti multumesc, Doamne!